SLABA IN 14 ZILE?!

Am avut o perioada in viata cand kilogramele nu m-au interesat! Sa nu ma intelegeti gresit! Nu ma interesau pentru ca nu existau cele in plus, ci doar cele normale… O data cu trecerea timpului si cu modificarea statutului meu (am devenit mamica) cateva kilograme si-au facut aparitia pe nepusa masa, s-au lipit in anumite locuri (nedorite bineinteles) si au ramas acolo.

Si asa a inceput stresul! De ce stres? Pentru ca am inceput sa fiu tot mai constienta de aceste kilograme si sa fac tot mai des comparatii intre ce a fost si ce este, intre ce este si ce ar trebui sa fie (sau cel putin ce as dori sa fie). 

De ce conteaza atat de mult imaginea? Pentru ca impactul vizual este cel care are cea mai puternica influenta asupra psihicului uman.

Iar presiunea mass media nu face altceva decat sa sporeasca aceasta presiune de a fi …slaba…Su uite asa ajungi sa ai “febra podiumurilor de moda” si sa treci prin diferite stari in care incerci totul pentru a atinge “acel ideal de frumusete” si momente de tristete, in care stii ca acel ideal nu exista si ca duci o lupta cu morile de vant, pierduta inca dinainte de a incepe.

Cred ca fiecare dintre noi am trecut prin diferite etape ale confruntarii cu aceastaproblema:

1. Etapa negarii- nu stiu ce are cantarul asta! sigur nu merge bine!

2. Etapa promisiunii amanate – de maine, la dieta, jur!

3. Etapa pasilor marunti – macar sa nu mananc dupa ora 18!

 

4. Etapa resemnarii- asta e! doar nu sunt singura! 

Eu sunt in etapa in care combin dieta, cu putin sport si nu niste pastile achizitionate recent de pe SENSILAB . Am cazut in capcana promisiunii “slaba in 14 zile”. Am sa revin cu un mic jurnal de dieta pentru a va tine la curent cu eventualele “succesuri” ale demersului meu. 

Tu in ce etapa esti? 

 

 

UNDEVA, CANDVA, ROMANIA MEA!

M-am nascut undeva, candva, pe-un picior de plai, pe-o gura de rai…Inceputurile mele sunt undeva unde s-a nascut eternitatea si unde timpul inca mai are rabdare cu noi…Am deschis ochii intr-o Romanie salbatica, frumoasa, care nu simtea nevoia de comparatii cu alte tari sau cu alte locuri…M-am nascut si am crescut simplu, frumos, leganata in poala bunicii, in miros de paine coapta pe vatra,  de verde crud si sub cer senin, linistit, cuminte… Aici am simtit prima data legatura cu natura calcand desculta pe firele de iarba crude, m-am jucat cu cerul si cu vantul, iar ele mi s-au incolacit in par si in suflet…Mi-au crescut ciresi in minte, flori salbatice mi-au colorat sufletul…Nu am ales eu sa ma nasc in Romania…Poate divinitatea, sau poate hazardul, m-au plasat in acest timp si spatiu …Dar chiar si asa, cumva am simtit ca aici mi-e locul, ca aici trebuie sa fiu.

Aici am invatat ca poti visa pana la cer si inapoi, ca aripile ti le faci singur daca vrei sa zbori, ca orice esec te intareste si ca, cu cat mergi mai departe, cu atat devii mai puternic…Am crescut lipsita de griji, competii  sau goana dupa lucruri materiale. Eram doar eu si natura, dar imi era suficient.

Uundeva, pe drumul devenirii si maturizarii mele, m-am trezit prinsa in vartejul celor care ar fi vrut sa traiasca intr-o alta tara, al celor care nu fac nimic altceva decat sa se planga de tara pe care o au, in vartejul celor prin sufletul carora se vede doar o Romanie pustiita de ai ei conducatori…Si tot undeva, m-am trezit tanjind, dupa timpurile in care nu stiam sa ma multumesc cu orice, in care orice avea valoare pentru ca eu vroiam sa ii dau valoare. M-am trezit cu sufletul strans deoarece tara copilariei mele s-a pierdut undeva, departe, si parca sunt intr-un labirint incercand sa regasesc aceea Romanie simpla, pura, frumoasa pana la lacrimi. Mi-e dor de Romania vazuta prin ochii mei de copil, mi-e dor sa vad tara mea in ce culori vreau eu fara ca mintea si cu atat mai mult sufletul sa imi fie amprentate de mizeriile scoase in relief de cei din jur. 

Si uite asa am inceput sa hoinaresc in cautarea Romaniei pierdute…Am cautat-o in locurile copilariei iar apoi in alte locuri, pe care nu le cunosteam, dar care imi trezeau ecouri si sentimente de nedescris in suflet. Am ajuns intr-un punct unde Romania se desfasoara in toata splendoarea ei! Am gasit o Romanie de mare cu gust de alge, cu miros de nisip fin, cu briza in plete, una de munte cu creste inalte ce ating cerul, cu paduri pe care timpul a uitat sa le mai atinga, si  una de delta cu falfait de aripi de pasari care nu cunosc decat cerul, cu nuferi care oglindesc adancul de nepatruns in frumusetea lor….Am regasit Romania pe care o caut, pe care o vreau, pe care o …sper…Hai sa redescoperim Romania impreuna! Vacanta ta e la un click distanta! 

Esti liber sa zbori sau sa navighezi sau sa descoperi destinatii speciale si circuite deosebite. Sau poate vrei un ghid care sa iti indrepte pasul mai aproape sau mai departe!Cu aplicatia de Turism Intern pentru utilizatorii de smartphone-uri si tablete Android e usor! Hai incepe sa traiesti, sa simti, sa redescoperi emotii! Dar nu uita! Oriunde te-ai duce tot acasa te vei intoarce! Pentru ca vrei, nu pentru ca trebuie! Pentru ca Romania iti curge prin vene! Pentru ca Romania e ACASA!!!!Pentru ca TU esti ROMANIA!!!!!